Secolul 19 poate fi considerat si un secol al revolutiilor.
Fie ca au fost sociale sau nationale, fie culturale sau intelectuale, aceste revolutii au avut ca rezultat modernizarea societatii europene.
De asemenea, în secolul 19, s-au cristalizat noi ideologii.
Ideologiile semnificative pentru secolul 19 au fostt: liberalismul, conservatorismul, socialismul; secolul 20: nazismul si fascismul.
Liberalismul:
A fost o doctrina politica si economica care proclama libertatea politica si economica a indivizilor.
Se opunea colectivismului, etatismului, socialismului.
Liberalismul clasic a aparut în secolele 17-18; se considera ca oamenii au drepturi precum: dreptul la libertate, la viata, la proprietate.
A fost fundamentat teoretic de Tomas Hobbes, Spinoza, John Locke, iar ca ideologie politica, de John Mill si John Stuart Mill.
Liberalismul economic este o componenta importanta a ideologiei liberale. A fost fundamentat de Adam Smith, fiziocrati.
Adam Smith publica lucrarea „Bogatia natiunilor”: se pronunta pentru liberul schimb între state, considera ca bogatia unui popor consta în marfurile produse de industrie si agricultura; se opunea interventiilor statului în economie.
Fiziocratii îl au ca reprezentant de seama pe François Quesnay(Tablou economic): considera ca bogatia unei natiuni nu sta numai în bani si metale pretioase, ci si în bunurile care satisfac anumite trebuinte. Era adeptul „laisez faire, laisez passer”.
Pornind de la aceste idei, în secolul 19, se dezvolta ideologia liberala. Se considera ca economia se dezvolta când se asigura libertate individuala, care impune concurenta, reglementeaza raporturile economice pe baza cererii si ofertei. Se opuneau interventiei statului in economie. Considerau ca statul trebuie sa asigure ordinea, sa respecte libertatile, sa aplice aceleasi legi
La noi, liberalismul a avut puternice trasaturi nationale.
În 1875, se înfiinteaza pnl..
Reprezentanti importanti: I. C. Bratianu, C. A. Rosetti, D. A. Sturdza, I. I. C. Bratianu.
Se pronuntau pentru domnia legii, independenta individului în raport cu statul, egalitate politica.
Deviza lor era „prin noi însine”. Nu respingeau capitalul strain, dar acesta trebuia subordonat intereselor tarii.
Un organ de presa, Viitorul.
Conservatorismul:
A aparut ca o reactie fata de efectele revolutiei franceze si fata de liberalism, considerat o conceptie revolutionara.
Bazele ideologiei conservatoare au fost puse de Edmund Burke. În „Reflectii pe baza revolutiei franceze”, arata ca a distruge o veche ordine sociala pentru a o înlocui cu alta duce la o inutila varsare de sânge si despotism. Numai statul garanta libertatea oamenilor.  În afara statului, nu pot exista drepturi si libertate.
Conservatorii se opuneau conceptului burghez de egalitate. Oamenii sunt, prin natura lor intima, inegali. Nu se opuneau reformelor; doreau o ameliorare a unei situatii, nu schimbarea sa, fiind preocupati de continuitatea cu trecutul, sustinând respectarea ordinii traditionale, în care fiecare om sa-si accepte pozitia mostenita în ierarhia sociala. Se pronuntau pentru mentinerea monarhiei si aristocratiei. Biserica trebuia sa-si pastreze autoritatea spirituala.
Conservatorismul românesc se aseamana cu cel european.
În 1880, apare partidul conservator.
Reprezentanti importanti: Manolache Costache Epureanu, Lascar Catargiu, P. P. Carp.
Conservatorii se pronuntau pentru mentinerea traditiilor, a vechii ordini sociale si în special a marii proprietati funciare.
Deviza lor era “Politica Pasilor Marunti”.
Junimistii [Titu Maiorescu] erau adeptii teoriei formei fara fond:
“A importa forme, adica institutii din occident, dar fara fond, adica fara pregatire sociala, pentru ei, era o eroare.”
Publicatii: Timpul, epoca etc.
Socialismul
Ideologia socialista este un produs al lumii moderne, si a aparut ca o reactie la liberalism, la ascensiunea burgheziei.
Se pronuntau pentru o forma de organizare sociala care sa puna accentul pe interesul societatii, nu pe interesul individual, al unui grup restrâns.
Reprezentanti al socialismului utopic: Robert Owen, Charles Fourier, Saint-Simon.
Socialismul stiintific a fost fundamentat de Karl Marx si Friedrich Engels.
Marx considera ca societatea capitalista era împartita în clase antagonice, din cauza modului inechitabil de repartizare a mijloacelor de productie si bunurilor.
Lupta de clasa era motorul istoriei.
Clasa muncitoare era oprimata, iar munca ei, exploatata de burghezie. Proletariatul era clasa revolutionara care va înlocui capitalismul cu societatea socialista în care se va institui proprietatea comuna., membri societatii se vor bucura de egalitate deplina, se va realiza o repartitie echitabila a bunurilor.
La noi, ideile socialiste au patruns spre sfârsitul secolului 19. Principalul teoretician a fost Constantin Dobrogeanu Gherea. Publica manifestul „Ce vor socialistii români”.
Ideile cuprinse în acest manifest vor sta la baza programului psdmr(partidul social democrat am muncitorilor din România – înfiintat în 1893): vot universal, drepturi economice si politice pentru muncitori, rascumpararea marii proprietati si arendarea la tarani.
Politici culturale
Fiecare dintre ideologiile mentionate au promovat curente de gândire si politici culturale proprii.
învatamântul a fost domeniul a carui modernizare s-a promovat cel mai mult. Democratizarea si industrializarea au fost asociate cu instructia scolara.
Cel mai bine au înteles acest llucru guvernarile liberale care au sustinut consecvent modernizarea si democratizarea sistemului de învatamânt.
Procesul de modernizare a început din Europa occidentala, aflata în plina revolutie industriala.
În Franta, învatamântul a fost o preocupare constanta. Prin legea Guizot(1833) s-a impus fiecarei comune obligatia de a întretine o scoala elementara. În 1881, învatamântul primar a devenit laic, gratuit si obligatoriu.
În Belgia, a existat o disputa între catolici, care doreau mentinerea controlului bisericii asupra învatamântului, si liberali, care au introdus învatamântul primar public, laic si partial gratuit.
În România, Modelul legislatiei scolare moderne elaborat în occident a fost preluat si în spatiul românesc.
Actiunea de modernizare a învatamântului a fost începuta în secolul 19 de catre Gheorghe Lazar în Tara Româneasca si Gheorghe Asachi în Moldova si continuata pe tot parcursul secolului. Cea mai importanta masura în privinta învatamântului a fost luata în timpul lui Cuza, când se adopta legea instructiunii publice)(1864) care prevedea obligativitatea si gratuitatea învatamântului primar. Totodata, se pun bazele învatamântului superior prin înfiintarea universitatilordin Iasi(1860) si Bucuresti.
Opera de modernizare a fost continuata de Spiru Haret(„omul scoalelor”) în calitate de ministru al instructiunii publice. Prin reforma din 1898, a introdus bacalaureatul, a impus trei sectiuni ale claselor 5-8(clasica, moderna, reala), a fost preocupat de pregatirea învatatorilor, de ridicarea culturala a satelor, a sporit numarul localurilor.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s