Unul dintre obiectivele importante a fost apararea scolilor cu predare în limba nationala.
În Transilvania si Bucovina,, existau scoli românesti la nivel primar si mediu. Se simtea lipsa învatamântului superior.
Transilvania:
Învatamântul superior se rezuma la facultatile de teologie ortodoxe(Sibiu, Arad, Caransebes) si grecocatolice(Blaj, Oradea, Lugoj,).
În 1872, se înfiinteaza universitatea din Cluj, prezenta românilor fiind obstructionata prin faptul ca predarea se facea în limba
maghiara.
În 1867, se realizeaza dualismul austro-ungar. Transilvania este anexata Ungariei si este supusa maghiarizarii fortate.
Legile Trefort(1879, 1883) si mai ales Appony(1907) au dus la scadera scolilor secundare, ajungându-se, pe la 1914, la 2170, fata de 3000, pe la 1880.
Bucovina:
Anexata de Austria în 1775. Germanizarea a influentat si învatamântul. Desi în planul de învatamânt al unor gimnazii, licee si institutii de învatamânt superior figura limba si literatura româna, predarea se facea în limba germana.
În 1875, este înfiintata universitatea din cernauti. Este înfiintata catedra de limba si literatura româna.
Basarabia:
Anexata de rusia în 1812, supusa rusificarii, învatamântul a avut o situatie dramatica.
În 1867, limba româna a fost interzisa.
Dobrogea:
S-a bucurat de sprijinul guvernelor de la Bucuresti si a avut dascali din alte teritorii. Profesorul ardelean Nifon Balasescu a contribuit la înfiintarea mai multor scoli.
Institutii de cultura si societati culturale
Un rol important în dezvoltarea culturii l-au avut diverse institutii de cultura, societati culturale. Un element de coeziune pentru spiritul creator din întregul spatiu românesc a fost academia româna, înfiintata prin decret regal în 1879.
Transilvania:
Dupa 1848, a cunoscut trei etape în evolutia sa:
1. regim neoabsolutist(1848-1860):
– s-a caracterizat prin germanizare, centralizare, catolicizare;
– Transilvania era dependenta direct de curtea de la Viena.
2. Regim liberal(1860-1867):
– Principatul si-a reluat vechea forma de organizare, ceea ce a permis românilor sa participe la viata politica si administrativa;
– s-a constituit o Dieta în care românii erau mai numerosi;
– în 1863-1864, s-a convocat o dieta la Sibiu, în cadrul careia s-au adoptat legea cu privire la egalitatea politica si confesionala a românilor cu celelalte minoritati si legea prin care limba româna devenea oficiala, alaturi de germana si maghiara;
– pe plan cultural, în 1861, se înfiinteaza Astra(asociatia transilvana pentru literatura româna si cultura poporului român) care a sustinut miscarea literara nationala a românilor ardeleni.
3. dualismul austro-ungar(1867-1918):
– Transilvania e anexata ungariei; românii sunt nemultumiti si actioneaza pe diverse cai;
– pe plan politic, o prima forma de manifestare a nemultumirii a fost „Pronunciamentul de la Blaj”(mai 1868) prin care românii respingeau anexarea Transilvaniei la Ungaria si cereau respectarea legilor votate de Dieta de la Sibiu din 1863-1864;
– în 1869, se constituie partidul national român din Banat si Ungaria si tot acum partidul national român din Transilvania; în 1881 fuzioneaza, rezultând partidul national român(pnr);
– acesta adopta, ca tactica de lupta, pasivismul(refuzul de a participa la viata politica a ungariei); apogeul pasivismului l-a reprezentat miscarea memorandista(1892-1894): printr-un memoriu , se solicita autonomia transilvaniei, refuzul anexarii la Ungaria; fruntasilor memorandisti, condusi de Ioan Ratiu, li s-a intentat proces la Cluj în 1894;
– din 1905, se adopta activismul(urmareau recunoasterea individualitatii politice a românilor);
– pe plan cultural, miscarea nationala s-a manifestat prin articole în presa(gazeta de transilvania, tribuna, federatiunea, telegraful român);
– în 1867, este înfiintata societatea transilvania;
– este sustinut învatamântul în limba româna;
– vechiul regat a sustinut miscarea nationala a românilor din transilvania prin actiuni desfasurate de liga pentru unitatea culturala a tuturor românilor(1890), vizitele unor personalitati, decernarea premiului pentru poezie lui Octavian Goga în 1905, ;
Bucovina:
– a fost supusa procesului de deznationalizare;
– a fost încurajata colonizarea cu populatie ucraineana, germana;
– elementul românesc este în scadere, ajungând în 1910 la 34,4%;
– miscarea nationala s-a manifestat mai ales pe plan cultural: societati culturale (Dacia, Concordia), editarea de reviste(Bucovina, Aurora româna), marcarea unor momente importante din istoria bucovinei(1875 – 100 de ani de la anexarea Bucovinei, 1904 – 400 de ani de la moartea lui Stefan), prin sustinerea învatamântului românesc, prin sprijinul acordat scolii de catre biserica ortodoxa;
– pe plan politic, în 1892, se constituie partidul national al românilor din Bucovina;
– vechiul regat i-a sustinut pe bucovineni prin vizitele unor personalitati, prin solidarizarea cu actiunile vizând regenerarea vietii culturale si bisericesti ale unor personalitati ca Iancu Flondor, Silvestru Morariu.
Basarabia:
– supusa si ea deznationalizarii;
– a fost încurajata colonizarea populatiei rusofone(bulgari, gagauzi);
– ponderea populatiei românesti ajungea pe la 50% la 1914;
– în fruntea miscarii nationale s-au situat personalitati precum Pantelimon Halippa, Ion Inculet;
– s-a actionat prin intermediul unor societati culturale, prin presa;
– si acest spatiu s-a bucurat de sprijinul autoritatilor române.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s