Neutralitate
În 1914 izbugnea primul razboi mondial. Pretextul razboiului l-a constituit asasinarea mostenitorului tronului Austroungariei, Franz Ferdinand, de catre un studend sârb, la Sarajevo (15.6.1914). Principala cauza a fost lupta pentru reîmpartirea lumii.
Austroungaria impune Serbiei conditii grele care nu pot fi respectate si, la 15.6.1914, Germania, sprijinita de Austroungaria, declara razboi Serbiei. Se pun în miscare cele doua aliante:
– antanta (Anglia, Franta, Rusia, Italia (din 1915), România (din 1916), SSUA (din 1917));
– puterile centrale / tripla alianta (Germania, Austroungaria, Turcia, Bulgaria (din 1915)).
Atitudinea României fata de razboi va fi precizata în cadrul consiliului de coroana de la Sinaia din 21.7/3.8.1914. Regele Carol I dorea intrarea României în razboi alaturi de puterile centrale. S-a stabilit neutralitatea României. În septembrie 1914, Carol I moare si-i urmeaza la tron nepotul sau, Franz Ferdinand.
Pe perioada neutralitatii (1914-1916), s-au manifestat diverse curente: antantofilii (Iorga, Filimon) si germanofilii.
Realizarea româniei mari
Participarea României la razboi (1916-1918)
Dupa îndelungi tratative, guvernul I.I.C. Bratianu a semnat cu Antanta, la 4/17 august 1916 tratatul de alianta si conventie militara:
-Antanta promitea sprijin militar (trimiterea zilnica a 300 de tone de munitii; Antanta trebuia sa declanseze în Galitia si Salonic ofensiva menita sa faciliteze actiunea României);
-Se recunosteau statului Român drepturile asupra Transilvaniei, Banatului si Bucovinei;
-România urma sa declare razboi Austro-Ungariei.
Consiliul de coroana de la Cotroceni (14/27 august 1916) a aprobat cele doua documente si a decis intrarea în razboi împotriva Austro-Ungariei.
Campania din 1916
La 14/27 august 1916 România a intrat în razboiul pentru unitatea nationala, declarând razboi Austro-Ungariei.
Trupele Române au înaintat peste Carpati eliberându-se localitatile Brasov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Orsova.
Aceasta înaintare a fost oprita ca urmare a victoriei obtinute în Sud la Turtucaia (1-6 septembrie 1917) de catre Germani si Bulgari.
Armata Româna este nevoita sa revina pe linia Carpatilor, unde a avut loc “batalia trecatorilor”.
În carpatii orientali atacul dusman a fost oprit („pe aici nu se trece”), dar la Olt si Jiu evenimentele din spatiul Rus (instaurarea regimului Sovietic 25.10.1917) si iesirea Rusiei din razboi prin semnarea pacii de la Brest-Sitovsk (03.03.1918) au împiedicat România sa valorifice victoriile din anul 1917 si au obligat-o sa semneze pacea cu puterile centrale.
Pacea de la Bucuresti (24 aprilie/7 mai 1918):
-Numita si “pacea odioasa”;
-Semnata de guvernul Alexandru Marghiloman;
-Austro-Ungaria lua o parte din muntii carpati (5600 KM);
-Dobrogea era ocupata de Bulgaria;
-Germania instituia un monopol asupra titeiului pe 90 de ani;
-Armata Româna era demobilizata;
-României i se permitea accesul la Marea Neagra prin portul Constanta;
Regele Ferdinand a refuzat sa semneze pacea.
În octombrie/noiembrie 1918, pe fondul succeselor Antantei, noul guvern condus de generalul Constantin Coanda a proclamat mobilizarea generala si armata Româna a reintrat în razboi.
Sfârsitul razboiului (11.11.1918) gasea România în tabara învingatoare (Antanta).
Bilantul: 800000 de morti, raniti si disparuti, enorme distrugeri si pierderi materiale.
La 18 noiembrie/1 decembrie 1918 regele Ferdinand si regina Maria au revenit la Bucuresti.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s