Primul razboi mondial a determinat mari schimbari:
–    a dus la modificarea raportului de forte în rândul marilor puteri
–    a învins principiul nationalitatilor
–    marile imperii german, austro-ungar, tarist, otoman s-au prabusit
–    s-au constituit noi state
–    alte state si-au desavârsit unitatea nationala (ex România)

Conferinta de pace s-a desfasurat la Paris (1919-1920)
–    au fost semnate tratate de pace cu fiecare din statele învinse
–    obiectivul delegatiei române condusa de primul ministru Ion I. C. Bratianu era recunoasterea Marii Uniri înfaptuite în 1918
–    dupa tensiuni care au determinat la un moment dat retragerea delegatiei române de la tratative, marile puteri au recunoscut, prin tratatele de pace cu Austria si Ungaria, Unirea Bucovinei si Transilvaniei cu România.
–    Prin tratatul de la Paris (28 octombrie 1920), Franta, Italia, Japonia si Marea Britanie recunosteau Unirea Basarabiei cu România.
–    Pacea realizata la Paris nu a fost durabila deoarece:
•  statele învinse nu au fost admise la tratative
•  altele precum Rusia Sovietica n-au fost invitate sa participe la Conferinta de pace
•  statele mici din tabara învingatoare au fost discriminate
•  desi s-a constituit Societatea Natiunilor care avea ca obiectiv mentinerea pacii aceasta nu avea mijloace necesare pentru a o impune.

Politica externa în perioada interbelica

Obiectivul principal al politicii externe interbelice a fost mentinerea frontierelor stabilite la sfârsitul primului razboi mondial.
Pentru a contracara amenintarile venite din partea tarilor care nu erau de acord cu noua realitate, România a mizat pe rolul garantat Frantei si Marii Britanii; de asemenea si-a pus speranta în Societatea Natiunilor, a militat pentru adoptarea unor masuri de dezarmare si descurajare a fortelor revizioniste.
În 1930 si 1931, Nicolae Titulescu a detinut functia de presedinte al Adunarii Generale a Societatii Natiunilor.
Interesele României erau apropiate de cele ale statelor mici din Europa centrala si de est ale caror frontiere erau amenintate de revisionism. Diplomatia româneasca a urmarit:
–    sa realizeze un bloc antirevisionist format din state mici precum Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia, Turcia.
–    Anumite neîntelegeri între unele dintre ele au facut ca proiectul sa nu se realizeze în aceasta forma.
În 1921, s-a constituit o alianta numita Mica Întelegere:
–    era o alianta regionala sprijinita de Franta
–    faceau parte România, Cehoslovacia, Iugoslavia
–    îsi propunea sa apere integritatea teritoriala a partilor contractante în fata unui atac neprovocat din partea Ungariei sau Bulgariei.
În 1934, s-a constituit o alianta numita Întelegerea Balcanica:
–    artizanul ei a fost Nicolae Titulescu (ministru de externe 1932-1936)
–    s-a constituit în februarie 1934 la Atena
–    faceau parte: România, Iugoslavia, Grecia, Turcia
–    îsi propunea mentinerea echilibrului în zona si respingerea revizionalismului bulgar si Italian
Relatiile cu Ungaria, Bulgaria si URSS au fost destul de încordate în perioada interbelica.
a)    relatiile cu URSS
–    n-au fost reluate relatiile diplomatice dupa razboi
–    cauzele neîntelegerilor dintre cele doua au fost: problema tezaurului României depozitat în Rusia si nerestituit; problema Basarabiei
–    tratativele de la Copenhaga si Varsovia (1920-1921), continuate în anii urmatori nu au facut progrese deoarece Rusia Sovietica (URSS) nu accepta unirea Basarabiei cu România
–    relatiile diplomatice s-au reluat abia în 1934
–    în 1935, Titulescu a negociat cu URSS un tratat de asistenta mutuala care nu a fost finalizat
b)    relatiile cu Ungaria
–    au avut de suferit deoarece Ungaria nu accepta unirea Transilvaniei cu România
–    în 1919 Ungaria a recurs la actiuni militare pentru ocuparea Transilvaniei
–    armata româna le-a respins si la 4 august 1919 a ocupat Budapesta
c)    relatiile cu Bulgaria
–    dupa o ameliorare s-au tensionat dupa 1923 odata cu instaurarea unui regim totalitar de dreapta în aceasta tara

Premisele pe care s-a constituit politica externa româneasca au fost false:
–    Franta si Marea Britanie au facut compromisuri cu statele revizioniste.
–    Societatea Natiunilor nu a reusit sa mentina pacea
–    Aliantele regionale (Mica Întelegere, Întelegerea Balcanica) nu au fost suficiente pentru oprirea revizionalismului german, sovietic.

Politica externa în timpul celui de-al doilea razboi mondial

Dupa 1933, a crescut tensiunea internationala ca urmare a politicii agresive dusa de Germania, Italia, Japonia.
În preajma celui de-al doilea razboi mondial, România era tot mai izolata pe plan international.
Situatia României se va agrava ca urmare a esuarii tratativelor anglo-franco-sovietice (1939) si a încheierii pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939):
–    Germania si URSS îsi împarteau zonele de influenta convenind ca Basarabia sa fie ocupata de sovietici.
La 1 septembrie 1939, se declanseaza al doilea razboi mondial. România se declara neutra.
Victoriile Germaniei si capitularea Frantei (1940) au afectat si situatia României care nu mai putea conta pe nici un sprijin.
Anul 1940 va fi unul trist pentru România:
–    în urma notelor ultimative din 26-28 iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta au fost ocupate de URSS
–    la 7 septembrie 1940, prin tratatul de la Craiova, Cadrilaterul era cedat Bulgariei.
La 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, România ceda Ungariei Maramuresul, nordul Crisanei si Transilvaniei.
În aceasta situatie, aderarea României la Pactul Tripartit (23 XI 1940; Germania, Italia, Japonia), acceptarea trupelor germane în tara (primavara lui 1941) si iesirea din neutralitate sunt explicabile.
La 22 iunie 1941, România a intrat alaturi de Germania în razboiul antisovietic. Obiectivul era de a recupera teritoriile smulse de URSS.
La 27 iunie 1941, teritoriile românesti rapite de URSS au fost reintegrate în granitele României. Dupa aceasta data a început o noua etapa, aceea a razboiului dincolo de Nistru. Au urmat luptele din Crimeea (1941-1942), Stalingrad (sept 1942- febr 1943). Dupa insuccesul de la Stalingrad si retragerea din Caucaz, armata româna a dus lupte grele în Crimeea (oct 1943- mai 1944). În primavara lui 1944, trupele sovietice ajung în nordul Iugoslaviei. Se fac demersuri pentru scoaterea României din razboi.
La 23 august 1944, maresalul Ion Antonescu este arestat. România iesea din razboiul antisovietic si întorcea armele împotriva Germaniei.
Profitând de faptul ca nu se încheiase un armistitiu, Armata Rosie a ocupat întreg teritoriul României.
La 12 septembrie 1944, la Moscova, România a semnat Conventia de Armistitiu cu Natiunile Unite:
–    frontiera româno-sovietica era cea de la sfârsitul lui iunie 1940
–    Transilvania, sau cea mai mare parte a ei, urma sa fie restituita României.
–    România platea despagubiri de razboi (300 milioane dolari)
–    Armistitiul consfintea ocuparea României de catre armata sovietica.
Negocierile pentru încheierea pacii cu România au început în 1946 si s-au finalizat prin semnarea Tratatului de pace de la Paris la 10 februarie 1947.

Tratatul de pace de la Paris (februarie 1947):
–    delegatia româna a fost condusa de ministrul de externe Gheorghe Tatarascu
–    au actionat în favoarea României si diplomatii aflati în strainatate precum Grigore Gafencu.
–    Prevederile tratatului au fost nefavorabile
–    Granita cu URSS ramânea cea stabilita în iunie 1940
–    Se anula hotarârea de la Viena din 30 august 1940
–    România trebuia sa plateasca o despagubire de 300 milioane dolari catre URSS. Plata despagubirilor în produse în 8 ani
–    Trupe ale Armatei Rosii (armatei sovietice) ramâneau în tara. Aceasta situatie s-a prelungit pâna în anul 1958 favorizând instaurarea si consolidarea noului regim totalitar de inspiratie sovietica.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s