Ultimul deceniu al secolului XX marcheaza în România trecerea de la un regim totalitar la un regim democratic.
Prabusirea regimului comunist
În anii 80, regimurile comuniste din est au intrat într-o profunda criza determinata de:
-esecul României centralizate;
-nemultumirile populatiei.
Însasi conducerea sovietica a înteles ca vechiul tip de socialism [bazat pe constrângere, centralizare excesiva] nu mai poate functiona.
În 1986, Mihail Gorbaciov anunta reforme economice si propune reducerea controlului partidului asupra societatii.
Schimbarile din URSS s-au propagat si în celelalte state comuniste, determinând caderea pe cale pasnica a regimurilor.
În România, conducerea comunista a fost îndepartata pe cale violenta.
Existau anumite particularitati ale regimului:
-era unul dintre cele mai dure, apreciat de multi ca neostalinist, în care întreaga putere era detinuta de familia Ceausescu, existând intentia de a construi o dinastie;
-imposibilitatea formarii unei opozitii ca urmare a controlului strict realizat de institutiile represive;
-riposta data de Ceausescu la miscarea reformatoare a lui Gorbaciov si izolarea României pe plan international.
Revolta a început la Timisoara 16.12.1989.
Încercarile lui Ceausescu de a riposta cu ajutorul fortelor represive sau prin organizarea unui miting la Bucuresti, nu au dat rezultate.
Dictatorul a parasit capitala la 22.12.1989.
A fost capturat la Târgoviste si detinut într-o unitate din acest oras.
Puterea a fost preluata de Consiliul frontului salvarii nationale avându-l presedinte pe Ion Iliescu.
Au avut loc confruntari interne soldate cu numeroase victime.
Circulatia unor informatii neverificate a produs confuzie.
S-a vorbit de existenta unor „teroristi”.
Motivându-se ca atacurile teroriste urmareau sa îi elibereze pe sotii Ceausescu, nucleul de putere a decis executarea celor doi [25.12.1989].
Evolutia spre democratie
Dupa înlaturarea lui Ceausescu, societatea Româneasca a evoluat spre democratie:
-au fost puse bazele pluralismului politic;
-prin decretul lege numarul 8 din 31.12.1989, s-a autorizat functionarea partidelor politice;
-au fost reactivate vechile partide politice;
-a aparut un numar mare de partide noi.
Fortele politice s-au confruntat în primele alegeri libere fixate pe data de 20.5.1990.
Dezbaterile au fost tensionate, s-a contestat legitimitatea anumitor partide sau grupari politice si dreptul unor persoane de a candida la functia de presedinte.
În aceste luni s-au conturat cele doua forte specifice democratiei:
-puterea, reprezentata atunci de consiliul provizoriu de uniune nationala [C.P.U.N];
-opozitia, având în frunte partidul national liberal [P.N.L] si partidul national taranesc [P.N.t-C.D].
Alegerile din 20.05.1990 au fost câstigate de frontul salvarii nationale [F.S.N] care si-a asigurat o majoritate favorabila în parlament.
Liderul acestei formatiuni, Ion Iliescu, a devenit primul presedinte al României dupa decembrie 1989.
Evolutia spre un sistem democratic a trecut prin multe momente dificile precum:
-conflictul etnic de la Târgu-Mures din martie 1990;
-evenimentele de la Bucuresti 13-15 iunie 1990.
Adoptarea constitutiei
Parlamentul ales în mai 1990 s-a transformat în adunare constituanta, având drept obiectiv adoptarea noii constitutii.
Multe dintre articole au constituit subiect de polemica între putere si opozitie, precum si subiect de dezbatere publica prin intermediul mass-media.
Adoptata de adunarea constituanta si aprobata prin referendum la 8.12.1991, constitutia României reglementeaza functionarea statului de drept.
Aceasta are ca principiu fundamental separarea puterilor în stat.
Presedintele exercita, alaturi de guvern, puterea executiva:
-vegheaza la respectarea constitutiei;
-exercita medierea între puterile statului;
-este ales prin vot universal, egal, direct si secret;
-durata mandatului este acum de 5 ani.
Constructia democratiei:
-numeste un candidat pentru functia de prim-ministru;
-poate dizolva, în anumite conditii, parlamentul;
-este comandantul fortelor armate;
-încheie tratate, poate organiza referendumuri;
-promulga legi.
Guvernul exercita conducerea administratiei si asigura realizarea politicii interne si externe a statului.
Este responsabil în fata parlamentului.
Puterea legislativa este exercitata de parlament.
Este bicameral [camera deputatilor si senat]:
-este ales prin vot universal;
-durata mandatului este de 4 ani;
-voteaza legi, bugetul, exercita control asupra guvernului;
-are dreptul de autoconducere, de interpelare si ancheta.
Puterea judecatoreasca este detinuta de institutiile juridice.
Judecatorii sunt inamovibili si nu pot avea alte functii, cu exceptia acelora de profesori universitari.
Potrivit constitutiei, România este un stat national ,unitar, suveran si independent.
Proprietatea privata este inviolabila.
Constitutia acorda drepturi si libertati cetatenesti.
Viata politica
Pe plan intern s-au conturat mai multe forte politice:
1.Frontul salvarii nationale, care a preluat puterea în Decembrie 1989, a guvernat tara si dupa alegerile din mai 1990.
A fost o formatiune heterogena.
Aceasta formatiune s-a scindat în 1992 în doua partide:
-o grupare condusa de Ion Iliescu a înfiintat un partid nou numit ulterior partidul democratiei sociale din România [P.D.S.R];
-a doua grupare al carei lider a fost Petre Roman, s-a numit partidul democrat [P.D].
Principalele probleme cu care s-au confruntat toate guvernele post-decembriste au fost legate de:
-democratizarea reala a societatii;
-restructurarea economiei;
-privatizarea acesteia;
-crearea economiei de piata.
Declaratia program a guvernului condus de Petre Roman [guvern rezultat dupa alegerile din 20.05.1990] insista pe:
-restructurarea si privatizarea industriei;
-reforme care sa favorizeze trecerea la economia de piata;
-liberalizarea preturilor.
În anii 1990-1996 pe plan legislativ s-au adoptat legi precum:
-legea fondului funciar [restabilea dreptul de proprietate al taranimii];
-legea caselor nationalizate;
-legea privatizarii.
Procesul restructurarii s-a dovedit dificil.
Programele ambitioase s-au lovit de greutati determinate de lipsa de experienta, mentinerea unor mentalitati vechi, de lipsa de responsabilitate a clasei politice.
2.A doua forta politica, conturata în aceasta perioada a fost conventia democratica.
A reunit forte politice de dreapta [P.N.T.C.D., P.N.L.].
Constituirea opozitiei a fost dificila.
-pe de-oparte partidele istorice”au actionat separat;
-pe de alta parte a existat o actiune de respingere din partea populatiei care avea o imagine negativa despre aceste partide.
Opozitia nu a reusit în 1990 sa obtina un procent semnificativ de voturi.
Printr-o critica dura la adresa guvernarii P.D.S.R. [acuzata ca fiind neo-comunista] printr-un program electoral care raspundea sperantelor poporului, conventia democrata a obtinut la alegerile din 1996 un numar semnificativ de voturi si împreuna cu P.D. si U.D.M.R. au format guvernul.
Alegerile prezidentiale au fost câstigate de catre reprezentantul conventiei, Emil Constantinescu.
Rezultatul alegerilor din 1996 a asigurat alternanta la putere, o regula existenta în toate regimurile democratice.
Noua putere a adus modificari legilor proprietatii, a cautat sa accelereze restructurarea si privatizarea economiei.
Rezultatele au fost modeste.
În perioada 2001-2004 guvernarea a fost exercitata de P.S.D. iar la sfârsitul lui 2004 presedinte a fost ales Traian Basescu.
Acesta a adus la putere alianta D.A.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s