Constitutia reprezinta legea fundamentala într-un stat. Ea este o creatie a epocii moderne. În România, intrata îtr-un accentuat proces de modernizare în secolul 19, prima constitutie a fost adoptata în 1866.
Anterior, au existat si alte acte cu caracter constitutional precum regulamentele organice (1831-1832), conventia de la paris (1856), statutul dezvoltator al conventiei de la paris (1864).
Constitutia din 1866:
– a fost adoptata dupa modelul constitutiei belgiene din 1831, una dintre cele mai democratice constitutii ale vremii;
– nu amintea nimic despre suzeranitatea otomana si garantia celor 7 puteri;
– apare numele de România; astfel, la articolul 1, se afirma ca „principatele române constituie un stat unitar, indivizibil, numit România”;
– articolul 31 ppreciza ca „toate puterile emana de la natiune”(suveranitatea poporului);
– ca forma de guvernamânt, România era monarhie constitutionala;
– se prevedea principiul separarii puterilor în stat: executiva: exercitata de domn si guvern; domnul: numea si revoca ministri, convoca, amâna si dizolva parlamentul, sanctiona si promulga legi, avea drept de veto, era seful armatei, avea drept de a bate moneda etc; legislativa: reprezentata de parlament bicameral, dezbatea si adopta bugetul, vota, modifica si abroga legi, drept de interpelare (de a cere socoteala guvernului); judecatoreasca: reprezentata de instantele de judecata; cea mai înalta instanta era curtea de casatie;
– se prevedeau drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei, întrunirilor, presei, învatamântului (articolul 5);
– în articolul 7 se afirma ca drept de cetatenie au doar crestinii;
– votul era cenzitar; electoratul era împartit, în functie de avere, pe colegii electorale; la senat, censul era foarte ridicat(800 de galbeni), ceea ce a facut ca mosierii sa domine aceasta camera; pentru adunarea deputatilor erau patru colegii electorale; la colegiul 1 intrau cei care aveau un venit funciar mai mare de 300 de galbeni; la colegiul 2, intrau cei cu un venit funciar cuprins între 100 si 300 de galbeni; la colegiul 3 intrau cei care plateau o dare catre stat de cel putin 80 de galbeni; la colegiul 4 intrau toti cei care plateau o dare catre stat, oricât de mica; spre deosebire de celelalte trei colegii, cei din colegiul al patrulea votau indirect, prin delegati;
– erau unele categorii scutite de regula censului,, deci puteau vota fara a face dovada unui venit: cei apartinând profesiunilor liberale, ofiterii în retragere, profesori, pensionarii statului;
– în 1884, numarul colegiilor electorale a fost redus(de la 4 la 3);
– proprietatea era declarata sacra si inviolabila.
Constitutia din 1866 a contribuit la consolidarea si modernizarea statului românesc.
Constitutia din 1923:
Aceasta lege fundamentala raspundea noilor realitati: realizarea marii uniri, votul universal, diversitatea partidelor etc.
– pastra un mare numar de articole din vechea constitutie;
– la articolul 1, se afirma ca „regatul Românniei este stat national, unitar si indivizibil;
– ca forma de guvernamânt, România era monarhie constitutionala;
– se prevedea separarea puterilor în stat: executiva: exercitata de rege si guvern; regele numea si revoca ministri, sanctiona si romulga legi, putea dizolva parlamentul etc; legislativa: parlament bicameral(drept de interpelare); judecatoreasca: exercitata de instantele de judecata; cea mai înalta instanta – curtea de casatie si justitie;
– se prevedeau drepturi si libertati cetatenesti;
– la articolul 7, se preciza ca deosebirea de credinte religioase si confesiuni nu poate constitui în România o piedica în calea dobândirii si exercitarii drepturilor politice si civile;
– alegerile se organizau pe baza votului universal, egal, direct si secret; nu aveau drept de vot femeile, magistratii si militarii de cariera;
– era enuntat principiul suveranitatii nationale („puterile statului emana de la natiune”);
Constitutia din ’23 a permis extinderea participarii cetatenilor la viata politica, a creat cadrul legislativ necesar afirmarii României mari si  a contribuit la democratizarea societatii românesti.
Constitutia din 1938:
A fost elaborata dupa ce carol ii a instaurat regimul monarhiei autoritare. Urma sa puna bazele juridice ale noului regim. A fost promulgata la 27.03.1938.
Se mentineau principiul puterilor în stat si principiul suveranitatii nationale (articolul 29).
În realitate, era privilegiata puterea regala. Regele exercita puterea legislativa prin reprezentanta nationala, guverna prin decrete-legi, era capul statului, seful armatei, declara razboi, încheia pace, conferea decoratii militare, batea moneda.
– parlamentul avea rol decorativ;
– constitutia reducea dreptul de vot; limita de vârsta era ridicata la 30 de ani (fata d 21 în constitutia din 1923), drept de vot având numai stiutorii de carte; pentru prima data, femeile primeau drept de vot, dar nu erau eligibile; numarul alegatorilor a scazut de la 4.6 mil în 1937, la 2 mil în 1939.
Constitutia din 1948:
Dupa al doilea razboi mondial, comunistii se impun la putere cu ajutorul sovieticilor.
La 30.12.1947, România este proclamata republica.
În aprilie 1948, este adoptata o constitutie.
Era menita sa legitimeze noul regim.
– în primul articol, se preciza forma de guvernamânt – republica: „Republica populara româna(rpr) este un stat popular, independent, suveram, unitar;
– se prevedea principiul suveranitatii poporului: „în rpr, întreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului”;
– se prevedea egalitatea în fata legii;
– dreptul de a alege al cetatenilor români, barbati si femei, de la 18 ani;
– dreptul de a fi ales era de la 23 de ani;
– se acordau drepturi depline femeilor;
– se prevedeau drepturi si libertati cetatenesti;
– constitutia prevedea si restrictii politice: nu aveau drepturi politice persoanele nedemne, lipsite de drepturi civile si politice, interzise (articolul 8; pe baza acesturi articol, adversarii regimului au fost lipsiti de drepturi politice;
– constitutia cuprindea un titlu nemaiîntâlnit în celelalte: „structura social-economica”: „în rpr, mijloacele de productie apartin statului, ca bunuri ale întregului popor, ori organizatiilor cooperatiste, ori particularilor, persoane fizice sau juridice”; deschidea calea nationalizarilor.
Constitutia din 1952:
Reflecta noile schimbari produse în societatea româneasca.
– erau mentionate noile forme de proprietate, monopolul statului asupra comertului;
– rolul conducator al partidului muncitoresc român (pmr);
– economie planificata;
– principiul suveranitatii poporului era înlocuit cu o noua formula:„articolul 2. Baza puterii populare în rpr este alianta clasei muncitoare cu taranimea, în care rolul conducator îl are clasa muncitoare”; „articolul 4. în rpr, puterea apartine oamenilor muncii de la sate si orase”;
– sunt mentinute drepturile electorale din constitutia precedenta, cât si restrictiile referitoare la acest drept.
Constitutia din 1965:
A fost adoptata odata cu preluarea puterii de catre Nicolae Ceausescu..
– în articolul 1, se precizza noua denumire a statului – republica socialista românia;
– se preciza ca „forta politica conducatoare a întregii societati românesti era partidul comunist român”;
— suveranitatea poporului era exercitata prin intermediul marii adunari nationale, ai carei membri erau alesi prin vot direct, egal si secret  de toti cetatenii care au 18 ani;
– nu mai erau prevazute restrictii politice;
– se prevedeau drepturi si libertati cetatenesti: libertatea cuvântului, presei, întrunirilor, demonstratiilor, dar care nu puteau fi folosite în scopuri potrivnice orânduirii socialiste.
– legaturile cu textele legislative anterioare erau rupte;
– constitutia ridica la rangul de forta politica conducatoare partidul unic(pmr si pcr), legitimându-l sa depuna singur candidaturi pentru marea adunare nationala, sfaturile populare;
– organul suprem al puterii de stat ramâne, în toate cele trei constitutii, marea adunare nationala, un parlament unicameral ai carui membri sunt alesi prin vot universal de pe listele pmr sau pcr;
– desi pare ca legislativul se afla în prim planul puterii, în fapt, executivul (presedintia, din 1974 si anterior consiliul de stat) executivul este constant consolidat;
– sistemul drepturilor si libertatilor cetatenesti mai functioneaza doar în masura în care nu contravine interesele celor care muncesc.
Constitutia din 1991
În 1989 cade regimul comunist. În 1991, este adoptata o constitutie supusa aprobarii poporului prin referendum la 8.12.1991.
– la articolul 1, se prevede ca România este stat national, suveran, independent, unitar si indivizibil;
– ca forma de guvernamânt, România este republica;
– teritoriul României este inalienabil;
– articolul 2 enunta principiul suveranitatii nationale: „suveranitatea nationala apartine poporului care o exercita prin organele reprezentative, prin referendum;
– se prevede egalitatea în fata legii;
– sunt prevazute drepturi si libertati cetatenesti: dreptul la viata, la proprietate, de vot, libertatea întrunirilor etc; sunt prevazute drepturi noi, ca libera circulatie, initiativa legislativa; dreptul de vot îl au toti cei care au 18 ani;
– se prevedea separarea puterilor în stat;: parlamentul: este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare; are o structura bicamerala, adopta legi, bugetul, programul guvernului etc; este ales pe baza votului universal; presedintele: este ales prin vot universal, reprezinta statul, este garantul independentei, vegheaza la respectarea constitutiei, are rolul de a media între institutiile statului, între stat si societate, desemneaza primul ministru, numeste guvernul etc, conduce csat; guvernul: este însarcinat cu înfaptuirea politicii interne si externe, are sarcina de a conduce administratia publica; justitia este realizata prin instantele de judecata, judecatorii sunt independenti, deciziile se iau în numele legii;
– regimul democratic este reflectat si în prevederi ale constitutiei referitoare la partidele°politice, activitatea sindicatelor, relatiile internationale ale României.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s