Descoperitori de noi spatii si culturi

Marile calatorii Si descoperiri geografice s-au desfasurat în a doua jumatate a secolului al XV-lea si începutul secolului al XVI-lea, având ca protagoniste Portugalia si Spania.
Cauze:
a. Economice:
– în Europa de vest creste consumul de mirodenii, tesaturi din matase, pietre pretioase aduse din spatii îndepartate(India, China);
– lipsa de metale pretioase;
– nevoia de a gasi noi rute, în conditiile în care bazinul estic al marii mediterane era controlat de catre turci.
b. Spirituale:
– spiritul de cruciada era înca viu; se dorea raspândirea crestinismului
– dorinta de cunoastere.
c. Tehnice::
– se foloseste cârma mobila, busola, astrolabul, portulane;
– se trece de la cabotaj(navigatia de-a lungul coastelor) la navigatia propriu-zisa;
– se foloseste caravella(vas usor care putea folosi forta vântului si din lateral).
Primul stat care se va lansa în cautarea unor noi rute va fi Portugalia. În 1487, Bartolomeo Diaz navigheaza de-a lungul coastei de vest a africii  si descopera capul bunei sperante.
În 1497-1498, Vasco da gama navigheaza de-a lungul coastei de vest a africii si, apoi pe coasta de est, trece oceanul pacific si debarca la Calcutta în India.
Pedro Alvarez Cabral descopera Brazilia.
Portughezii vor înfiinta puncte economice numite factorii.
Spaniolii sustin eforturile genovezului Cristofor Columb care, pornind de la ideea ca pamântul este rotund, considera ca se poate ajunge în India navigând spre vest.
În 1492, ajunge în America fara sa îsi dea seama ca a descoperit-o. Cell care îsi va da seama mai târziu va fi Amerigo Vespucci.
Între 1519-1522, se desfasoara prima calatorie în jurul lumii. Expeditia este organizata de Fernando Magellan care ajuns în Filipine este ucis într-un conflict cu bastinasii. Expeditia este continuata de secundul sau.
Conchistadorul Hernando Cortez cucereste Mexicul(1519-1521). La scurt timp dupa caderea Mexicului, Francisco Pizzaro, atras de bogatiile imperiului marelui Inca, porneste în expeditia sa(1531). Îi supune în trei ani pe incasi, cucereste Cusco si înfiinteaza Noua Castilie cu capitala la Lima.
Consecinte:
– formarea imperiilor coloniale;
– centrul comertului se muta în oceanul atlantic;
– creste importanta Frantei, angliei, Spaniei;
–    Se îmbogateSte orizontul geografic;
–    Sunt aclimatizate noi plante: porumb, cartofi, tutun, tomate, etc;
–    Se raspândeste crestinismul, etc.
Drumul deschis de marile descoperiri geografice a generat o adevarata febra a descoperirilor si calatoriilor de mai mica         amploare. Dupa o perioada în care Europa este sfâsiata de razboaie [secolul 18], readuce interesul pentru explorarile maritime. Acestea nu se mai desfasurau ca în perioada anterioara, în cautare de Aur si mirodenii. Acum se organizeaza adevarate expeditii stiintifice la care participa savanti de diferite specialitati:
–    Danezul Bering descopera strâmtoarea ce îi poarta numele;
–    Cel mai mare navigator al acestei epoci este britanicul James Cook. A întreprins 3 expeditii în jurul lumii, a cercetat Noua-Zeelanda, descopera tarmul oriental al Australiei, ofera prima harta precisa a oceanului Pacific;
–    Eforturile sale au fost continuate de francezul la Berousse, trimis într-o expeditie de catre Ludovic al XVI-lea. A vizitat Canada, Siberia, Australia;
–    Ceva mai târziu, expeditia rusa condusa de Belinghausen si Lazarev punea în evidenta existenta Antarcticii;
–    Preocupari au existat si pentru alte spatii, în Africa evidentiindu-se prin cercetarile lor Livingstone si Stanley;
–    În America de sud se remarca marea calatorie a lui Alexander Von Humboldt în zona fluviilor Orinoco si Amazon. Extremitatea sudica a fost cercetata de Iuliu Poper, Emil Racovita.